Acasa -> Poze de la munte -> Lista excursii

[ Poze] - [ Articole] - [ Statistici] - [ Urmatoarea iesire]

19 excursii obisnuite in 2024:

PRIMAVARA 2024

• 10 mai: Postavaru. Din Piata Unirii am urcat via Izvorul Pajistenilor si Poiana Ograda spre Poiana Stechil , punctul de maxim al zilei; de aici am coborat spre Saua Tampei pentru a cobori la final spre Brasov - Magazin Star pe Drumul Cavalerilor si ultimele 7 serpentine . Impreuna cu Cristi Sincai.
• 30 aprilie: Japonia. Pentru aceasta zi initial ploioasa am ales un traseu destul de lung in jurul orasului Nara: De la circa 150m altitudine, undeva in sudul orasului am urcat de-a lungul albiei unui rau (poteca numita Taki Zaka No Michi) pana la locul de odihna Kubi Kureji Zo (circa 375m), am ocolit lacul Jigogudani, trecut pe la Buddha pictati in pestera (Jigogudani Sekkutsu Botoke) pana spre varfurile Hoyama Nampo (520m) si Hoyama (518m); am coborat apoi spre nord, via cascada Uguisunotaki si soseaua asfaltata pana pe vf. Wakakusa, unde mai ajunsesem (urcand direct din Nara) si cu sase ani inainte; la final am coborat pe pajiste spre Nara. Singur.
• 27 aprilie: Japonia. Dupa sase ani am revenit in insula Shikoku, de data aceasta pe coasta sudica. Din centrul orasului Kochi am urcat poteca ce trece pe langa vf. Hitsuzan (118m) pana pe varful Saragamine (163m), punctul de maxim al zilei; am coborat pe unde am venit dar cu doua mici ocoluri, mai intai la coborarea din varful mare am facut o bucla prin sud si apoi am urcat si vf. Hitsuzan. Singur.
• 17 aprilie: Italia. Valea Pesio. Am reluat dupa cinci, respectiv sase ani un parcurs ce il mai facusem inainte si cu Matei, si cu Mara si Ionela: Din Pian delle Gore (1020m) am vizitat patru cascade spectaculoase - cele doua cascade Saut, cascada mare Piscio del Pesio si cea de la Gias Fontana. La final am facut un mic ocol si pe la Osservatorio Faunistico, o imprejmuire unde traiesc niste caprite. Participanti: Cristina Tudor, Ionela Munteanu, Costi Palade.
• 11 aprilie: Postavaru. Iesire de relaxare in padurile din jurul Brasovului: De la Pietrele lui Solomon am urcat pe Valea Putreda si prin dreapta Poienii Ograda pana in Poiana Stechil ; de aici am mai continuat spre sud ; spre un varf fara nume la circa 1057m pentru a cobori apoi inapoi spre Solomon facand si un mic ocol pe la stancile Faleza Junilor. Participanti: Florina Cojanu, Cristi Sincai.
• 5 aprilie: Italia. Pentru ultima jumatate de zi (seara aveam avion spre casa din Bergamo) am ales un traseu usor din Vernante: Am urcat dus-intors pana la Tetto Culetta (circa 1215m altitudine); la dus am tinut traseul L26, la intors am ocolit pe sub varful Bric Martinet si pe la Croce della Moler. Singur.
• 3 aprilie (II): Italia. De ceva vreme remarcasem un traseu marcat cu negru ce se desprindea din cel alb imediat mai sus dupa biserica din Vernante; astazi am fost sa il explorez si s-a dovedit o mare dezamagire - se termina dupa nici 100m diferenta de nivel de urcat intr-un loc panoramic plin de gunoaie. Conform Osmand mai exista poteca si mai in sus; am incercat sa o caut dar fara succes asa ca am mai urcat cam inca 100m pe niste stanci, pana la circa 1040-1050m altitudine unde am hotarat sa ma intorc pe unde am venit. Singur.
• 3 aprilie: Italia. Plimbare scurta si rapida intre doua trenuri. Din gara Cengio (circa 410m altitudine) am facut un circuit pe un deal aflat la nord de gara; am urcat prin est (plecand din Via Monti) pana la un punct de maxim aflat la circa 515m altitudine si am coborat prin vest, iesind in SP339 la circa 400m vest de gara. Singur.
• 2 aprilie: Franta. Pentru a treia oara in mai putin de sase luni sunt in Parc National des Calanques; astazi am ales un itinerar mai lung, plecand din Baumettes pe rosu spre Col du Morgiou si Col des Escourtines, apoi pe albastru via vf. Conceau si Col du Renard pana in extremitatea Crete du Mourgiou; din Col du Renard am coborat pe negru spre golful Morgiou si apoi pe poteca de legatura rosie spre Sugiton (acest din urma segment il facusem in sens invers in primele doua dati); in Sugiton am stat vreo 20-30min si pe plaja naturista Des Pierres Tombees si la final am urcat spre Luminy via Esplanade - La Terasse - Falaise des Toits - Col de la Falaise des Toits - Col du Sugition. Singur.
• 1 aprilie: Spania. Dupa un an si patru luni am reluat o plimbare in Barcelona, pe dealul Montjuic: Am parcurs de la sud la nord cei circa 1km ai potecii Cami del Mar de la Mirador de Migdia pana in fata castelului Montjuic; apoi ca si atunci am coborat la liber circa 120m diferenta de nivel pe versantul inclinat al dealului pana spre port. Singur.
• 24 martie: Portugalia. Dupa doi ani am reluat cu Ovidiu un traseu ce mi-a placut mult - din Praia de Macas (langa Colares, Sintra) spre Cabo da Roca; traseul este paralel cu linia oceanului Atlantic dar se desfasoara de-a lungul unor faleze intrerupte de vai, astfel ca pe cei circa 9km de poteca se urca si coboara circa 500m diferenta de nivel. Capatul final in Cabo de Roca este punctul cel mai occidental al Europei Continentale. Impreuna cu Ovidiu Gavrilescu.
• 17 martie: Germania. Mana sus cine stie ce-i aia un Inselberg! Bad Staffelstein, in Franconia. Din gara am mers circa 1.5km prin oras si apoi am inceput urcusul pe Staffelberg, un munte izolat ce domina campia din jur; dupa ce m-am bucurat de stancile sale izolate am coborat pe unde am venit, incheind tot circuitul in mai putin de doua ore. Singur.
• 21 februarie: Belgia. O plimbare prin rezerva naturala Westhoek, la granita Belgiei (Flandra) cu Franta; este o regiune creata pentru protejarea unor dune de nisip; au fost circa 6.5km pe poteci cand printre vegetatie, cand inundate, cand prin nisip. Am urcat si in doua mici observatoare care se ridicau cativa metri deasupra locurilor din jur. Singur.
• 16 februarie: Postavaru. Am repetat exact prima parcurgere de acum un an si ceva a Vaii Putrede, de data aceasta cu Costi. Din Pietrele lui Solomon am coborat vreo 150m pe asfalt, apoi am urmat firul vaii Putrede pana la circa 820m altitudine unde am facut stanga pe firul Ograda Frasinului, pe care am urcat pana la circa 1000m alt in Poiana Ograda ; de aici coborarea a fost mai mult decat clasica - am continuat tot pe poteca nemarcata spre Saua Tampei pentru a cobori apoi pe spre Drumul Serpentinelor (serpentina 7) si la final spre Magazin Star pe . Impreuna cu Costi Palade.
• 12 februarie: Italia. Tot in Sicilia; din orasul Taormina (circa 210m alt) am urcat dus-intors spre Santuario Madonna della Rocca (340m), pe langa Castelmola, urmand apoi pe langa Cimitero di Castelmola traseul 176 pana la circa 650m altitudine pe poteca spre Mt. Venere; am coborat apoi inapoi fix pe unde am urcat. Singur.
• 10 februarie: Italia. Sicilia. Din gara Taormina-Giardini (10m alt) am urcat dus-intors pe poteca pana in centrul localitatii Taormina (circa 170m); dupa ceva stat prin localitate am urcat cu autobuzul local pana in Castelmola (510m sus la castel) de unde am coborat pe jos spre Taormina si apoi gara. Impreuna cu Adela Cirstea.

• 2 februarie: Baiului. Am reluat fix acelasi traseu de acum patru zile, in continuare zapada fiind foarte buna: Din Azuga am urcat via Culmea Sorica catre statia superioara a telegondolei si cabana Popasul Uriasilor; dupa vreo ora si la cabana (unde ne-am intalnit si cu Paula si Petru, veniti la schi) am coborat fix pe unde am urcat inapoi spre Azuga. Participanti: Adela Cirstea, Costi Palade.
• 29 ianuarie: Baiului. Prima iesire cu adevarat de iarna din acest sezon! Din Azuga am urcat via Culmea Sorica catre statia superioara a telegondolei si cabana Popasul Uriasilor; dupa vreo ora si la cabana am coborat in ceva mai putin de doua ore pe unde am venit inapoi spre Azuga. Impreuna cu Costi Palade.
• 18 ianuarie: Postavaru. Din Poiana Brasov am urcat pe Padina Lautei pana la intersectia de sub cabana Postavaru (circa 1520m); de aici am coborat pe drumurile Albastru si Galben ; pana la intersectia cu , traseu pe care l-am urmat apoi inapoi spre Poiana (varianta pe langa Canalul Lehmann). Impreuna cu Costi Palade.

Inapoi la pagina princiapala.